In Alpii Transilvaniei

Perioada: 21-23.03.2014

Participanti: Alex, Bogdan O, Bogdan G, Cami, Corina, Cristina, Cristiana, Marius, Nico, Petre, Radu V

Zona Balea, Muntii Fagaras

Pe toate siturile de meteo pe acest weekend arata vremea perfecta. Cum sa nu profitam de ocazie? ne organizam joi la club si pana la urma suntem 8 persoane din Oradea si mai vin Cami, Alex si Radu din Cj.

Ne propunem sa ajungem la Balea Cascada vineri seara ca sa putem lua sambata dimineata prima telecabina. Planul e sa dormim ca si alta data pe terasa hotelului Balea cascada, dar de asta data nu ne iese asa ci chiar mai bine :) ... ajungem sa dormim in holul de langa centrala termica a hotelului. Macar asa vom reusi sa ne odihnim mai bine.

Majoritatea colegilor sunt cu schiuri de tura. Suntem 4 persoane care am venit "fara". Pentru ca ceilalti trei colegi nu aveau schiuri hotaram inca de acasa sa luam tot materialul pentru o mica tura de initiere in alpinism de iarna, asa macar compensam lipsa schiului :)

Sambata dimineata suntem matinali, ne trezim la 7 (de fapt Marius se asigura ca ne trezim :) si la ora 9 suntem in fata randului la telecabina. Cami, Radu si Corina raman in urma asa ca vor urca cu urmatoarea. Pana ajung ei macar noi ne instalam corturile. Alex, Bogdan si Marius sapa "fundatie" la cort pana eu reglez coltarii echipei mele. Vom sta cu cortul in caldarea Balii, langa cabana Salvamont Sibiu. 

Instalam corturile si o luam la pas catre saua Doamnei cu coborare pe valea Doamnei. Ma uit cu nesat cand ajung in saua la Creasta Balii. E in planul meu de vara aceasta.

Vremea e perfecta. Ne afundam un pic in zapada dar e suportabil. Colegii mei sunt inca traumatizati de cand am innotat in urma cu aproximativ o luna in zapada din creasta Retezatului Mic.

Un pic deasupra lacului instalam atelierul de scoala si facem exercitii de deplasare cu coltari/iolet/coarda + amaraje in zapada. Pana ne jucam noi se intorc colegii plecati la schi. Cand ajungem in dreptul caldarii superioare a Doamnei ma uit la urcarea in creasta care e la concursul din 12 aprilie la Concursul Ski Alpinism Race Ma bate gandul sa ma duc, chiar pare interesant.

.E foarte multa lume pe vale la schi. Nu suntem singurii care am vazut prognoza :)

Soarele e atat de puternic incat chiar daca ne-am dat cu crema de protectie spre seara deja incep sa se vada repercusiunile turei. 

Ziua se incheie cu o competitie de ping - pong la cabana Salvamont si incursiune la Cabana Paltinul unde povestim pana pe la ora 23.00. Temperatura e destul de ridicata, spre dimineata a ajuns la -5 grade asa ca in cort si in sacul de puf e numai bine :)

Duminica vizitam Hotelul de Gheata si apoi trecem prin tunel de cealalta parte a Fagarasului. 

Vrem sa coboram la Balea cascada pe jos asa ca nu ne intandem mult si pe la ora 13.00 o luam la vale.

Daca cineva m-ar intreba cum arata Paradisul pentru mine cu siguranta nu mi l-as putea imagina decat ca un munte pe timp de iarna.

Pentru ca Corina sa ajunga insa la afirmatia: asta a fost cea mai aventuroasa tura din viata ei mai exista o partea a turei inca nepovestita :)

Transfagarasanul in extrasezon turistic

Dupa ce taiem curbele transfagarasanului si ajungem la partea de sosea admirand bolovanii cazuti Bogdan G ne uimeste cu afirmatia: asta-i ori caine ori urs!

Pfff!!!! In agitatia noastra ne vede si el bineinteles si din fericire o taie spre padure speriat. Pe noi nu ne-a convins cu fuga lui asa ca continuam sa facem galagie. Imi aduc aminte de fluierul de la rucsacul Deuter asa ca-mi asurzesc colegii. Nico scoate pioletul, just in case :) 

Din pacate n-am reusit sa-l imortalizez pe mos Martin in nicio fotografie.

Ajungem la Oradea abia dupa o pana in apropiere de orasul Stei. La ora 23.30 dormim rupti.
S-a mai dus un weekend minunat :)

Cu fetele pe poteci nemarcate in Piatra Craiului

Totul a inceput cu un email din partea Silviei si o idee din partea Ioanei: "Hai sa facem o tura in Piatra Craiului cu participare exclusiv  feminina pentru promovarea Asociatiei Sport-Natura in luna Martisorului".

Cum am ajuns eu pe lista invitatelor? Pai... pentru un impact cat mai mare ideea era ca participantele sa fie din zone diferite ale tarii si cu activitate montana diversa. 

De exemplu: 

Ioana Acsinia - practicanta de alpinism; site: http://flutureledepiatra.ro/

Cristina Pogacean - alpinism de altitudine si escalada

Laura Bejenaru - iubitoare de natura, explorari si alpinism usor in teren de aventura; site: https://picasaweb.google.com/106083248741016880756

Silvia Murgescu - schi-alpinism si alpinism; site: http://www.silvique.ro/

Cristina Ianc - speologie si Salvamont; site: http://travelguideromania.com/

Raluca Ianc  - speologie si Salvamont

Alexandra Rosu - trekking; site: http://www.bloguldecalatorii.ro/

Echipa propusa initial cuprindea si o maratonista si o biciclista dar persoanele propuse din pacate nu au putut participa la tura. Pana la urma fetele m-au desemnat si ca reprezentanta a maratonistelor pentru ca participasem la un Maraton Bucegi 7500 :)

Locatia turei: un traseu nemarcat din Piatra Craiului

La cat de bine suna invitatia si tinand cont ca pentru o tura buna merg si pana la capat de tara imi comfirm prezenta :)

Va fi interesant, ma gandesc eu inca de acasa si numai sa iesi intr-o tura doar cu fete. Pe unele participante le stiam de pe net (aproape fiecare dintre noi are blog) sau de la concursuri. Pornesc cu Raluca de la Oradea vineri dimineata cu o curiozitate mare sa le cunosc pe fete. Ma intreb ce traseu au ales.

Scopul: promovarea modificarilor legislative care reglementeaza  accesul persoanelor pe trasee nemarcate. Legislatia in vigoare pentru cei care practica alpinismul si celelate sporturi montane interzice practic iesirea de pe marcajul turistic. 

Comform Ordonantei de urgenta Nr. 57/2007 se considera contravenţie iesirea de pe un traseu turistic. Aceasta se sancţionează cu amendă contravenţională de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice şi de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice. Pana de curand legislatia nu a fost pusa in practica dar Administratia Parcului National Piatra Craiului pare hotarata sa eradice trekkingul si alpinismul in afara potecilor marcate. 95% din traseele de alpinism se gasesc insa bineinteles in afara marcajelor turistice. Este o situatie periculoasa care poate sa ajute la scaderea numarului montaniarzilor (care si asa este mic).

Desi incerc sa nu ma afund in probleme legislative n-am cum sa nu vad ca in aceeasi Ordonanta sunt prevazute si reglementarile absurde pentru accesul speologilor in  pesteri. Momentan pentru a intra intr-o pestera avem nevoie de 3 avize. 

Asta in conditiile in care fac parte dintr-un club de speologie si acest sport intr-un mod organizat si cu un impact cat mai mic asupra pesterilor.

Planul turei: sa ne vedem in jur de ora 21.30 in Zarnesti. Innoptam la o casuta particulara ce o stia Silvia. Ne trezim la 5.40 si pornim la 6.20 (solicitarea Silviei :)).

Stam un pic seara la povesti, Cristina P e hotarata sa terminam cel putin o sticla de vin, poate asa mai dam drumul la povesti :)

Dimineata intarziem plecarea spre Plaiul Foii doar cu 15 minute. In parcare discutam despre traseul ales. Tinand cont ca majoritatea nu ne cunosteam intre noi si nici nu ne stim nivelul din punct de vedere fizic sau tehnic, fetele aleg un traseu mai accesibil - Braul Cioranga Mare.

Acasa ma documentez mai mult despre traseu si vad ca de fapt este "poteca" de pornire catre mai multe trasee de alpinism din Crai. Mai fusesem doar o data in acest masiv montan - iarna, cand am facut Creasta Nordica. 

Zapada, la baza muntelui este inexistenta. O luam pe Valea Padina lui Calinet unde urmarim firul apei. La grohotisul de la Malul Galben, trecem de saritoarea unde pare un pic mai expus. Trecem usor si un pic mai sus ne punem coltarii pentru ca sub stratul mic de zapada cazut de curand mai este gheata.

 In aproximativ 3 ore ajungem la Refugiul Sperantelor de unde intram pe brana. In prima faza balaurim prin jnepenis, zapada este ok - stratul este vechi si tasat. Prima vale intersectata este Valcelul cu Smirdar. Avem de parcurs un traverseu dar cu atentie parcurgem toate pasajul usor. 

Urmeaza o coborare in cea mai importanta vale care o traversam – Canionul Cioranga. Desi canionul pare usor de parcurs in amonte traseul este cotat cu grad de dificultate – 3A. Arata tare bine. Incerc sa asimilez orice informatie pe care ne-o dau fetele in ideea in care mai revin aici. Si ... asta e sigur! :)

Mai sus iesim din jnepenis si ajungem la baza grhotisului de la Valcelul Spalat. O luam pe sub imensul perete de piatra. Panta este mai abrupta dar zapada este buna si aproape ne tine la suprafata peste tot. 

Tinem isonul peretelui pana cand acesta se pierde si ajungem la cea mai expusa parte a ascensiunii – o creasta ce urca paralel cu Valea Cioranga Mare. Suntem la aproximativ 1790m. De aici avem o panorama asupra intregii vai Cioranga Mare.

Continuam pe creasta unde alterneaza pasaje de catare cu pasaje de creasta. Privelistea e impresionanta. In astfel de momente intelegi de ce multi alpinisti sunt pasionati de Muntii Piatra Craiului. 

Deja se vede creasta principala. Urmeaza o zona inierbata unde zapada aproape s-a topit in totalitate. Ajungem la refugiul Ascutit. Ne dam jos coltarii, nu mai avem nevoie de ei si ne intindem ca si serpii la soare dupa o masa copioasa.

Urmeaza drumul pana la Cabana Curmatura unde vrem sa ramanem peste noapte. Coboram pe banda galbena pe valea Gura Raului. Nu sfatuiesc pe nimeni sa o ia pe acest marcaj pe timp de iarna (cand este zapada mare) fara echipament si mai ales fara multa experienta.

Aventura aproape a luat sfarsit :). Sau asa credem noi cel putin, pana suntem cazate cu 6 baieti in camera.

Ceea ce a inceput cu glume inocente si invitatie la o sticla de Pepsi a ajuns sa se termine cu declaratii la jandarmerie :).

Obosite cum eram dupa un drum de 11 ore la 21.30 ne punem la somn. Colegii nostri de camera (cu aburi de alcool in cap) insa nu aveau aceleasi planuri. Dupa indelungi discutii filozofice intre: noi si ei, ei si cabanier, ei intre ei ajung sa fie dati afara in miez de noapte. Drame si invinuiri aduse la adresa noastra pentru ca am "indraznit" sa le cerem liniste pe timp de noapte si i-am "denuntat" la cabanier.

O parte din baieti isi fac bagajele si pleaca de bunavoie sau siliti de cabanier iar cei ce raman continua "drama" sunand la 112 pentru a sesiza situatia in care se aflau, adica de "victime".

Urmarile? la ora 8.30 dimineata suntem trezite de cabanier sa dam declaratii la jandarmerie pentru amendarea baietilor ce au deranjat linistea publica. Nici azi nu stiu de unde sunt, dar poate au invatat si ei ceva:
1. cand dormi intr-o cabana daca vrei sa fii respectat trebuie sa-i respecti pe ceilalti
2. serviciul de urgente 112 nu a fost infiintat pentru "drame" personale

La ora 11.00 cand terminam cu declaratiile o luam spre Plaiul Foii, coborand prin valea Crapaturii.

Impresii personale: 7 fete, 7 caractere diferite care am reusit totusi sa ajungem in acest weekend pe aceeasi lungime de unda. Chiar daca suntem diferite un lucru ne uneste si se pare ca este de ajuns: dragostea pentru munte. 

Cu siguranta am invatat cate ceva unele de la altele. De multe ori cand cunosc oameni noi simt ca imi largesc orizonturile. Asa simt ca s-a intamplat si acum. Va multumesc fetelor pentru invitatie!

Experienta s-a lasat bineinteles cu o invitatie la speo la care fetele au fost foarte receptive :)

Ramane sa continuam schimbul de experinta si opinii in iunie.

Fiecare dintre noi percepem altfel o experienta.
Ioana si viziunea ei: http://flutureledepiatra.ro/2014/03/28/braul-cioranga-mare-tura-de-fete-piatra-craiului/ 
Alexandra si perspectiva ei: http://www.bloguldecalatorii.ro/2014/03/tura-exclusiv-feminina-in-luna-femeii_30.html

Participantele la tura:

Cristina Pogacean

Silvia Murgescu

Ioana Acsinia

Laura Bejenaru

Alexandra Rosu

Raluca Ianc

Cristina Ianc

La cautat de avene - zona Vf Tataroaia

Perioada: 08.03.2014
Zona: M-tii Bihorului, Vf Tataroaia
Participanti: Bogdan, Nico, Cristina, Potyi, Peter, Livia, Jancsi, Corina, Serban

De mult auzisem de avenul Petit Tibi si de fabulosul put de 80m fara fractionari. Pentru ca mi-am invatat lectia la alte avene cred ca cel mai bine este sa mergi prima data sa identifici intrarea cavitatii (daca nu o stii) si abia apoi sa intri in pestera. Nu o data am mers la o pestera in care nu mai fusese nimeni din echipa si sa nu o gasim. Si mai rau .... sa caram tot echipamentul speo in spate fara rost.

Tinand cont ca diferenta de nivel din vale pana la aven este de aprox 600m nu vreau sa risc sa-i facem cu 300m coarda in spate.

Propun deci la club o tura de recunoastere a zonei pentru ziua de sambata. Potyi mai fusese in aven in urma cu 15 ani si stia locatia aproximativa. Sunt si Jancsi cu Livia cu noi, care stiu destul de bine zona asa ca avem toate sansele sa gasim avenul.
Potyi mai stie de inca un aven - Avenul de sub varful Tataroaia asa ca avem doua obiective pe ziua de azi.

Lasam masinile langa pastravaria din Chiscau si o luam pe un  drum forestier vis-a-vis de pastravarie. Acesta urca pana in creasta, pana la o diferenta de nivel de aprox 200m. Trecem de un valau cu apa, folosit de localnici pentru adaparea animalelor si un pic mai sus, pe marginea drumului gasim Avenul Petit Tibi.
Urmeaza un photoshooting cu multe zambete.

Intrarea, de doar 0.80m nu sugereaza nimic din ce te asteapta mai jos. Potyi cu Peter arunca un ochi si vad inca de la intrare primul spit.

Continuam urcarea pana pe varful Tataroaia - 1290m. Putin mai jos de varf, pe versantul indreptat spre bazinul hidrografic Boga gasim si Avenul de sub Varful Tataroaia. Gasesc in bibliografie ulterior ca are -25m adancime.

intrarea Avenului de sub Varful Tataroaia

Pentru ca nu vrem sa ne intoarcem pe acelasi traseu urmarim limita bazinului hidrografic al vaii Craiasa. De la un punct de belvedere ochim un drum forestier pe unde ne hotaram sa coboram. Din vale insa vedem o zona stancoasa care am ocolit-o si pe unde ar fi fost mai interesant de coborat.

La pastravarie ne intalnim cu Jancsi si Livia care au coborat pe acelasi traseu pe care am urcat.
Oprim GPS-ul > 16km si o diferenta de nivel de aprox 600m

In departare se vede varful Bihorul

Multumesc colegilor de tura si de zambete. Ne-am simtit foarte bine.